Cică.
Un cetăţean se deplasa pe drumul public un un sac în mână, pe care-l scutura la intervale regulate. Un alt ins îl întreabă: "Ce-ai în sacul ăla?"
"Şobolani."
"Aha. Şi de ce-l tot scuturi?"
"Să nu se organizeze."
Nu c-ar fi nevoie de explicaţii, însă şobolanii suntem noi, sacul e Românica, mâna care ţine sacul e hoarda de bandiţi din politică şi administraţie, plus haimanalele din privat care se ocupă de lobby-ul veros pe lângă ei, iar scuturătura în sine e legislaţia administrativă pentru care termenul de "imbecilă" e mult prea blând.
Citeşte tot »
România • politică
Trăim sub un morman neverosimil de informaţie, multă din ea exorbitant de utilă: o comoară de înţelepciune, literalmente. Există informaţie structurată, sistematizată, demonstrată şi validată în toate domeniile vieţii, dar aş vrea să mă refer în particular la ştiinţele cognitive şi la lucrările care vor să amelioreze omul ca fiinţă presupus elevată, facându-l mai bun (fie că prin asta înţelegem mai eficient la muncă, mai puţin stresat, mai puţin gras, mai sănătos sau, da, mai inteligent sau mai bun). Mă refer la literatura care vrea să facă din individ un individ de succes, un individ care are şi produce succes.
Citeşte tot »
filosofie • ştiinţă
Ze List e un fel de agregator de articole de pe blogurile româneşti / top bloguri. E un proiect cu componentă tehnică înaltă, din care motiv m-am simţit înclinat spre a-l urmări (şi folosi) în evoluţie. Acuma, când nu mai am aproape niciun site românesc în lista reader-ului RSS, pentru că le-am stârpit în numele igienei, folosesc Ze List (de a cărui componentă tehnică m-am plictisit între timp) pentru o tură rapidă printre subiectele populare din web-ul domestic.
Citeşte tot »
blog
Good nature is, of all moral qualities, the one that the world needs most, and good nature is the result of ease and security, not of a life of arduous struggle.
Excerptul de mai sus provine din În lauda inactivităţii, de Bertrand Russel. Dacă voia bună e cea care lipseşte cel mai mult lumii în care trăim, genialul eseu nu face decât să explice cât de proşti eram în prima parte a secolului XX şi să stea mărturie despre cât de proşti am rămas în continuare.
Citeşte tot »
filosofie • lifestyle • social
Andrei Gheorghe este un paraintelectual tipic. Acesta e un fel întrucâtva mai elegant de-a afirma că Andrei Gheorghe e un cioban comun. De la anticarisma fascinantă şi absenţa oricărui talent verificabil la preocupările de ţaţ alternativ şi portul de impotent bătrân şi lubric. Un paraintelectual care, datul speciei, nu se ştie îmbăta în privat. Un ins periculos pe drumurile ţării, mai periculos ca drumurile. Gheorghe e unul dintre cele mai bune aparate de măsură a inefabilei pasivităţii culturale a românului: atâta suportă românul. Extraordinar, excepţional cât de mult căcat suportă românul.
Citeşte tot »
România • degeneraţi • media
Mda. Ultima iarnă urbană care şi-a meritat titlul (troiene, nămeţi, ger în decembrie-februarie), în România, a fost cea din 1985. Din experienţa proprie. Îmi amintesc trotuarele înzăpezite, un univers alb şi pufos, arbori de porţelan şi fulgi cât pumnul, un frig sănătos şi onest, nici prea ud, nici prea uscat, persistent, decis, dur şi cordial.
Citeşte tot »
prostie • climă