Avatar, with a sense of touch

(da, acest articol este o replică la cel scris pe netarhia despre filmul Avatar, care e cel mai onest review citit de mine până acum, despre acest film)

 

Avatar este cel mai frumos spectacol de cinema pe care l-am vazut până acum. După ce m-am trezit din revenie şi mi-am închis gura, m-am intrebat de ce nu am simţit nici macar un sentiment oarecare pentru acest film, iar după o vreme am gasit câteva (puţine) motive. Nu o să laud filmul pentru ceea ce este, pentru că a făcut asta destulă lume înaintea mea. O să vă descriu, în schimb, de ce cred eu că, măcar în lumea filmului Avatar, ignoranţa e o binecuvântare.

 

 

You’re on Pandora. Cel mai frumos loc pe care oamenii l-au văzut vreodată. Şi care conţine zăcământul minune de care oamenii, disperaţi, au nevoie. În plus, avem de-a face cu o planetă populată de n specii de vertebrate şi nevertebrate, în varii stadii de evoluţie, organizare şi inteligenţă. Toate trăind într-o comuniune profundă (şi chimică, de altfel) de neconceput pentru oameni. Îi vedem pe Na’vi, fiinţe incredibil de frumoase. La momentul la care a apărut scris Na’vi pe ecranul cinema-ului, am început să mă foiesc pe scaun. Ce caută apostroful ăla acolo? Adică, înţeleg faptul că numele native ale băştinaşilor Pandorei pot fi scrise cu orice combinaţie posibilă de litere din alfabet, dar căcatul ăla de apostrof nu-şi are locul, nu e necesar, nu e nevoie de el, că doar, ce dracu’, oamenii ăia (soldaţi şi cercetători) au scris şi înregistrat numele băştinaşilor după cum le rezonează lor în urechi, nu? Sper că James Cameron nu s-a dus până acolo încât să gândească despre băştinaşi că ar scrie şi ei cu apostrof uman. În fine. După ce m-am liniştit puţin, mi-am zis că asta e, trebuie să trec peste doar un singur apostrof, poate chiar o fi fost o eroare de tipar. Dar când au început să curgă alte şi alte apostrofuri, m-am enervat. Na’vi putea fi simplu Navi, iar Tsu’tey putea fi Tsutey, dă-l în mă-sa de apostrof. Ok, gata cu ortografia din filme.

 

Vreau neparat să mă leg, cu ocazia asta, de cea mai grozavă prostie de care poate fi capabilă o producţie de film în care se iubesc două specii diferite. Observând, absolut întâmplător, că avatarul are 5 degete şi nu doar 4 ca orice Navi, mi-am zis că trebuie să fie o explicaţie simplă, de genul combinarea de ADN duce la mici diferenţe, cum ar fi asta. Şi, iată, într-adevar, părarea lui Imdb.com este clară în privinţa asta: avatars have eyebrows and five fingers and toes on their hands and feet, whereas the Na'vi only have four fingers and no eyebrows. The Avatars are also broader in the chest and arms, appearing more 'muscular'. Are sens, nu? Perfect. Cum dracu’ e la organele genitale, în schimb? Să detaliem doar relaţia fizică între Jake şi Neytiri, că doar nu suntem atât de naivi încât să credem că au scăpat fără vreo copulaţie acolo în crângul ăla energetic (notă: definiţia dexonline.ro pentru copulaţie este cea mai potrivită situaţiei noastre, anume “actul împerecherii a doi indivizi de sex opus, prin care elementele sexuale masculine sunt depuse în organele genitale feminine”). Singura şansă de scăpare este ca organele sexuale ale lui Jake să se fi modificat integral într-o formă similară cu cea a masculilor Navi (în cazul de faţă, Cameron ar fi fost încă un mic geniu daca ar fi inclus şi o secvenţă de câteva secunde, în care să ne arate expresia de mirare/groază/bucurie de pe faţa lui Jake, în momentul în care şi-ar fi descoperit noile extensii. Sper că nici o persoană care parcurge acest site de intelectuali apretaţi nu-şi închipuie că, din pură întâmplare chimică, organele sexuale umane şi cele Navi sunt perfect compatibile). Restul combinaţiilor sunt atât de hilare, încât ajung în derizoriu. Exemplu la îndemână: Jake cu penis tip Navi şi testicule umane, iar secvenţa suplimentară de introdus în film este Jake vomând când realizează acest lucru.

Ca un fin observator al fenomenului cinematografic de calitate, nu pot să nu amintesc şi de posibilitatea ca o simplă îmbinare a nervurilor din extensia aceea nervoasă alungită a capului Navi, să fie răspunsul posibilităţii relaţiei fizice intime (şi, de data asta, la un nivel emoţional superior celui uman) perfecte dintre cei doi iubiţi. Da, e o posibilitate pe care eu o iau foarte serios în calcul, mai ales că James Cameron (Jim, cum îi spuneam eu pe când eram colegi de bancă în generală) a confirmat că pe DVDul filmului va include o secvenţă de sex dintre cei doi, tăiată la montajul final. Dar, despre unde se încadrează această posibilitate în planurile lui Jim pentru acest film, voi vorbi mai încolo.

 

Accept, cu oarecare rezerve (da, ştiu, elementele chimice esenţiale necesare apariţiei unor forme de viaţă similare cu cele de pe Terra se găsesc peste tot în infinitul universului), faptul că două forme de viaţă umanoide pot evolua în acelaşi stadiu de dezvoltare fizică şi psihică (şi nu neapărat tehnologică) pe două sisteme solare diferite. Mai greu mi-e să accept posibilitatea ca ele să se întâlnească taman în momentul în care pot intra într-un contact stabil care să nu fie devastator pentru una dintre, sau ambele, specii. Dar, sunt, ca şi voi, un om care vrea să se bucure de un film bun şi trec şi peste probabilitatea asta măruntă, câtă vreme accept că există măcar o şansă. Doar n-am ajuns cu ochelarii ăia 3D pe ochi ca să fiu un cârcotaş penibil. Ok, deci, să revin. S-au întâlnit două forme umanoide similare din suficient de multe puncte de vedere ca să iniţieze un contact susţinut. Dar, de unde arcuri şi săgeţi (încă şi cu pene la capăt, pentru stabilizarea traiectoriei) ale Navi, atât de asemănătoare cu cele umane? Cuţite similare, suliţe? Vopsele de faţă, inele şi alte podoabe de pe gât (de ce nimic-nimic pe coada aia a lor?)? Toate atât de asemănătoare cu ale noastre? Asta chiar n-o mai înghit şi provoc pe oricine de aici să-mi dea un motiv pentru care aş face-o. Sigur, putem avansa ideea că un Principiu Suprem al universului ar fi sursa tuturor formelor de evoluţie, după un acelaşi model, în întreg universul. Dar, vă rog, închipuiţi-vă (aşa cum probabil o fac cei la Hollywood) un Dumnezeu din vechime, închipuindu-se, la randul Lui, prin padurea tropicală infinită, cu arcuri şi suliţe, la vânătoare de balauri. E ridicol şi jenant, la cel mai simplu bun simţ cu putinţă. Până la urmă, să fiu al naibii dacă nu a fost mai apropiat de o posibilitate reală acel Orson Scott Card cu purceluşii săi enervanţi sau Arthur C. Clarke cu aviarii şi octopăianjenii lui imbecili. Sau chiar Frank Herbert cu algele şi lebeniţele alea zburătoare din Isus/Lazăr/Înălţare. Sau nu, dragilor. Eu unul prefer universul din Dune. Pentru că e perfect închipuit.

 

Avatar nu a fost SF. Sau mă rog, nu a fost SF de calitate. SFul de calitate e altceva. Filmul ăsta a fost o parodie a lui însuşi, cu Cameron pe rolul cercetătorului interpretat de Sigourney Weaver, iar CEOul ăla de la compania minieră pe post de Twentieth Century Fox. Deoarece îl bănui pe Jim ca fiind un tip deştept (să nu uităm că The Abyss e un mare film), îmi închipui că, iniţial, a vrut să dea o dublă lovitură, atât ca spectacol, cât şi ca idee (n-a mai rămas decât spectacolul şi fineţea lui Jim în a parodia genial toată întâmplarea). De aceea, îmi pot inchipui un dialog în rezumat dintre cei doi:

 

James: Hey, Twenty, I got this brilliant idea about a pure SciFi movie, with groundbreaking FX, all in 4D…I mean 3D, sorry.

Twentieth Century Fox: Finally, Jim. Excellent. Since Titanic, you’ve pulled only shit, so it’s nice to hear that you’re back on the normal track again. Should we call Arnie now or later?

 

James: No, no, not Arnie this time. Not even Michael Biehn. Weaver yes, though. As for the rest of the cast, well, most of them should be not very well-known. Just like that Gibson fuck, who did a splendid job with no-names.

Twentieth Century Fox: Jim, Gibson produced those movies with his own money. This time, it’s our money, so don’t push it. How much do you need?

 

James: Around 500 million.

 

Twentieth Century Fox: US Dollars?

 

James: Yes.

 

Twentieth Century Fox: And no Arnie involved?

 

James: Nope. Just a super jungle and a bunch of sensitive aliens.

 

Twentieth Century Fox: Now you’re talking, Jim! Aliens, that is very ok with us. Aliens and guns, we suppose.

 

James: Not really. Just some very touchy and emotional message for this movie. You know, that Green thing, pro biodiversity, criticizing imperialism and war. And a love story, of course. Subliminal, nevertheless.

 

Twentieth Century Fox: Sounds crappy and not very interesting, Jim. Will there be any sex involved, between a human and an alien, with all the explicit gear?

 

James: No, not really. In fact, it will be a new level of physical and emotional achievement, that won’t require any coitus, as we know it. Just some tails, bond together through some nervous veins or something, it’s still not very clear in my head. And all in 4D…I mean 3D, sorry. Isn’t it amazingly impressive, Fox?

 

Twentieth Century Fox: Not really, Jim, not really. No explosions? No war? No soft porn at all?

James: No, man, no. Just pure love. Love for the inner self, love for the nature, love for a Higher Cause, love for love, love for me, alltogether in harmony. Hell, this is the future. This is what I believe in. This is my way of celebrating life and universe. This is what I am and that will never change. More people like me, and there will be a better world for everyone...The world, nay, the universe itself will be a better pl...

 

Twentieth Century Fox: Snap out of it, you fuckin’ moron. We’ll give you $500 million, ‘cause we need that 3D you’re talking about, but there will be explosions, guns and even knives and arrowes just like those made by the injuns we used to hunt in the past. There will be some beautiful sentient alien race with fancy names for the imbeciles in the theaters. And definitely, there will be a good ol’ fuck in the woods. After that, you can put all that rain forest crap you want, with all the environmental messages written on cactuses. But don’t fuck up with any anti-jew hints, man! Deal, Jim?

 

James: Deal, Twenty.

 

Pot oare să-l blamez eu pe Jim că a încercat? Eu ştiu că el e pornit cu natura, cu mediul, cu iubirea şi cu emoţiile pure şi recunosc că visul meu erotic recurent (din acela cu finalitate în stafidiţie) este unul cu a 12-foot-tall blue and beautifully-shaped alien female.

 

În rest, filmul a fost de-a dreptul minunat realizat şi prezentat şi am remarcat cu încântare lipsa oricărei superficialităţi în tratarea tehnică. M-a făcut să mă simt bine, uitând pentru 3 ore de lumea deprimant de cenuşie. Şi, ceea ce e foarte important pentru mine, m-a făcut să vreau să fiu un om mai bun. La fel ca Rambo, în 2008.

 

O să mi se reproşeze că găsesc greşeli uşoare în opera de geniu a lui Cameron. Probabil că aşa este. Dar, hei, am rămas un naiv şi cred că cineva mai poate scoate un film SF bun dintr-o idee SF bună. Aşa că o să mai caut. Şi sper să mai am norocul să mă încânt vizual, cum am făcut privind Avatarul lui James Cameron.

0.0/5 (0 voturi)	filme • review

Comentează sau scrie un articol în replică!