Bucureştiul ca rahat

Guţă: Bucuresti, Piata Alba Iulia, Nr. 2
Guţă: București, Piața Alba Iulia, Nr. 2

Washington. Berlin. Roma. Tokyo. Londra. Paris. Madrid. Câteva. Lumina, the beacon. Ceea ce nu se poate spune despre Bucureşti. Bucale. Există mici daraveri pe web despre cum e să fii „provincial”, vis-à-vis de a fi bucureştean. Bucaleştean.

E simplu. Bucureştiul e un căcat. Bine?

Eşti de pe acolo? Te lovişi grav? Mai muşcă o dată. Pentru că eşti viermele din căcat. Bă, numai faptul căca pitala nu e privită ca lumina lumii e deja suspect. Ca să nu mai zicem despre cât de nasol este că e percepută exact invers, adică fix aşa cum e: negativul a ceea ce ar trebui să fie.

Nu ştiu cum să subliniez mai bold: capitala ţărişoarei noastre e o mare concentrare de căcat. Sintetizează, atrage şi rafinează exact ceea ce n-am vrea să avem. Susţine exact ceea ce nu ne trebuie. Cultivă exact ceea ce urâm. Drenează într-un canal comun împuţit tot ceea ce cutezăm să sperăm, să producem sau să facem. Distilează modelul negativ perfect, care ne scuipă-n ochi. Corupe şi perverteşte. Pute, maştera din câmpie.

Urăsc Bucureştii contemporani, în special ceea ce e mai bun din dânşii. Provincie? PROVINCIE?! Bucalele sunt provincia provinciei provinciei. Bucureştiul e fundul umed şi putrid al gropii de gunoi care devine România, sursa mirosului fetid până la fascinaţie de pe fundul tomberonului.

E baştina împrumutată a nistorescavengerilor, ciutacoizilor, naşilor, danegrilor şi preşedintelui cu nume de emisie de maţ gros, e flamura culmii degenerării cvasi-voluntare a unui neam. E fascinaţia unui trib derutat pentru puroiul dintr-un buboi neverosimil. E culmea culmilor, în jos. E fundul fundurilor, adică. E curul.

Bucureştiul este un mare rahat perpetuu trădător. Şi are ţara care-l merită.

(5,00 / 16 evaluări)
Loading...

5 comentarii la “Bucureştiul ca rahat

  1. Am ieşit, oricât de puţin am stat. Bucalele sunt (este?) o ruşine. Şi e capitală. Două lucruri sunt triste şi neverosimile: unu) presupunerea că restul e provincie (în sens nici mai mult, nici mai puţin decât roman) şi doi) da, Bucalele sunt (este?) capitala. Ţării pe care o merită.
    Bun înţeles, discuţiile despre deplasarea geografică a capitalei sunt de prisos, rezervate reduşilor, nu-i vorba despre asta aici. E vorba că Bucalele sunt (este?) capitală doar aşa, ca să nu fie mizeria în altă parte.
    De fapt, da, acuma mi-am dat seama! Bucalele se sacrifică pentru patrie, ţinând pentru sine nenorocirea de care ar fi avut parte orice alt oraş caca pitală a Rumâniei.
    Bravo Bucale, mulţumim!

  2. Bucale ai mare dreptate.Si la propriu si la figurat.E un rahat.Constat ca pe zi ce trece e din ce in ce mai rau.Ca daca cu cativa ani centrul imi placea cat de cat, acuma am ajuns sa imi fie sila mai de tot orasul asta infect.Si imi faceam reprosuri ca de ce am oare idiosincrazia fata de acest oras.Poluarea, mizeria, etc.E din ce in ce mai infect ( cu exceptia unor zone).Si partea cea prosta e ca ne complacem ( nu zic de noi ).Pai alaturi de mine era unul care isi construia un bloc.La 12 noaptea se auzea cifa de beton.Maica-mea cand a facut reclamatie, si a zis ca in Garmania nu vezi asa ceva , raspunsul a fost unul obraznic de genul” De ce nu plecati In Germania?”
    Avem o tara ff frumoasa, dar ne batem joc de ea.Ca ai nostri au avut grija sa vanda la straini jumate e altceva.Dar rau e faptul ca in loc sa ne unim ,ne mancam intre noi.Si ne meritam soarta.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *

Cod HTML permis: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <s> <strike> <strong>

Abonament la comentariile articolului   Abonament la toate comentariile