ScrieCiteşteAutoriDespreRecomandăEnglish
Abonament Poate vă amintiţi, unii, scopul în care ne-am adunat cu toţii aici, azi. Poate sunteţi mulţi, cei care vă amintiţi. Cert e că nu vă interesează - deloc. Vă doare în cur de semne, simboluri şi semnificaţii, iar adăstarea existenţială a momentului vă este străină şi imposibilă. Demult departe de a fi serbarea unei foarte speciale zile de naştere, Crăciunul e un circ demn de prostia omului, în avântul degenerării sale.
Asta e baza! Iată adevăratul spirit al Crăciunului! Ieeeei! N-ajunge c-aţi dat banii pe prostii un an întreg, nu e suficient că v-aţi băgat în nişte datorii de prost gust ca să aveţi bani de dat pe prostiile alea şi e complet nesatisfăcător faptul că tocmai v-aţi trezit într-o acută penurie de motive pentru a cheltui în plus.
Conform principiilor predicate de către Sărbătoritul Însuşi, hai toată lumea la cumpărături, chiuind semi-pios. Spargeţi-vă în figuri. Ostoiţi-vă durerea ca o lamă lăuntrică cumpărând nimic. Minţiţi-vă. Crăciunul trebuia demult abolit în favoarea unei sărbători de sfârşit de an care să se numească Marea Călătorie la Cumpărături de Sfârşit de An când Preţurile sunt mai Aproape de cele Adevărate.
Crăciunul e un extrem de reuşit exerciţiu de marketing, compus de lupi pentru oi. Vivat Moş Gerilă.
Îmi trimiteţi SMS-uri aniversare, cel mai penal mod de a arăta cuiva că e suficient de special încât să-i acorzi o amintire de ocazie. Cel mai ieftin şi, prin urmare, faux pas fel de a te căca pe tine cu ocazia ex-sfintelor sărbători. Aş trece peste, dacă n-aş căpăta zeci de mesaje umplute de "lumină", "să ne sfinţim", "binecuvântare", "pace", "iubire", de la oameni care calcă pe cadavre ca rutină zilnică, de la inşi pentru care corupţia e un fel de a fi, iar "aproapele" nu întrece în semnificaţie simpla proximitate geometrică. Paradox proto-divin: demoni ghiftuiţi vehiculând binecuvântări sucite de ziua lui Isus. Puţine lucruri sunt mai groteşti şi înfricoşătoare în acelaşi timp.
Crăciunul e o ocazie bună pentru orice momârlan de a se face să se simtă întrucâtva mai bine, legat de sine însuşi.
Cărnuri şi maţe, mainoneze şi dulciuri sintetice, apoi alcool, de multe feluri şi în multe valuri, şi cântări şi uitări şi urlări şi amintiri şi lacrimi de beţivi. Colinde. Făţărnicie şi nesimţire sub-animalică. Puţire.
Feţe bisericeşti şi turme de farisei, ritualuri păgâne, ritualuri de foc. Invenţii moderne şi moartea introspecţiei. Panta lină a inutilului distructiv. Degeaba.
***
Nu ştiu ce m-a mânat să scriu toate astea, setea de sistematic, probabil. Însă revelaţia Crăciunului corupt e atât de simplă încât chiar şi un singur rând scris despre ea ar fi fost redundant. M-a prostit munca.
***
A fost odată o altfel de lume, în care deşertul era interior, pe cât era de mult praf galben pe Pământul nesfârşit, o vreme a spaimelor educative, o vreme a durerii pedagogice, a mirărilor fundamentale şi cruzimii fără margini - un loc atroce, dar ceva mai cinstit. Apoi a fost de s-a făcut astfel încât s-a născut Fiul Omului, Isus, Fiul Lui Dumnezeu, care ulterior a umblat Pământul şi a zis lucruri mari şi bune. Imediat după El, omul a prins a se lăsa la vale, folosindu-se de Însuşi Acest Mare Învăţător al său, spurcându-i menirea şi Numele. Şi aşa au ajuns irelevante toate lucrurile. Iar sărbătoarea ultimului moment dinaintea Marii Degenerări a ajuns să nu mai însemne nimic, pentru că totul e pierdut.
|
| ||||
 0.0/5 (0 voturi) | ||||
Comentarii acest articol Comentarii articole Sicovitol Toate comentariile
Copyright 2008-2009. Toate drepturile rezervate.
Contact • Termeni şi condiţii • Politica de confidenţialitate • Netarhia Tools • Powered by users
