ScrieCiteşteAutoriDespreRecomandăEnglish
Abonament 
Într-o seară, mă repezeam spre budă, să mă cac. Fiind o excepţie (de obicei, mă aplec asupra acestei activităţi doar dimineaţa), păream de-a dreptul spasmofilic, în cursa mea nebunească. Fiindcă tocmai terminasem de citit ultima carte luată cu împrumut (şi încă nu pornisem la o altă vânătoare), am apucat cea mai colorată revistă şi m-am aşezat liniştit să lecturez. Era o revistă de reclame, din acelea de care găseşti pe la doctorii de familie, cu foarte puţine articole independente.
Găsesc, şocat, un articol scurt, care începea aşa (citez din memorie): “Cu toţii am asistat şocaţi, la jumătatea lunii februarie, la prezentarea ştirii conform căreia doar 7 români au murit cu adevărat de gripa porcină”. Mă opresc chiar şi din respirat. De multă vreme nu m-am mai şocat atât de tare, pe budă, încât să hotărăsc că e vremea să reduc, total nesatisfăcut, durata de staţionare.
Nu, eu nu m-am şocat la jumătatea lunii februarie. Pentru că n-am văzut ştirea. Aşa că m-am hotărât să caut, doar cu ajutorul weweweului. Recunosc, după luna ianuarie nu am mai urmărit deloc noutăţile referitoare la gripa porcină, pe motiv de lehamite faţă de grozăvia campaniilor de vaccinare, dar şi pe motiv că se părea că pericolul unei extinderi necontrolate dispăruse, iar cazurile noi din România se împuţinau considerabil. Pe masură ce găseam suportul pentru afirmaţiile din revistuţa colorată, dorinţa de a mă căca din nou revenea, mai cu putere. Mi-am refuzat pornirea, am scuturat nevolnic din cap şi am produs un scurt rezumat, care merită atenţia, chiar dacă pe alocuri exprimările din articolele menţionate sunt uşor neprofesioniste, iar unele concluzii par forţate. Nu doresc să mă alătur vreunei părţi din acest conflict, pentru că nu deţin suficiente informaţii care să-mi formeze o concluzie definitivă. Îmi rămâne însă definitvă senzaţia oribilă că Ministerul Sănătăţii este un organism infectat, care pute îngrozitor. Mai ceva ca un căcat de seară.
Începutul lunii februarie
Nişte tineri de la Organizația de Investigații Jurnalistice aruncă nişte întrebări nepotrivite în curtea Ministerului Sănătăţii, iar acesta din urmă dă din colţ în colţ cu ele, răspunzând într-un registru extrem de vag, potenţând astfel bănuiala care se insinuase de la primele rânduri.
15 februarie 2010
Aberaţiile atribuite Ministerului Sănătăţii din răspunsurile precedentei solicitări par atât de mari încât oamenii de la Organizația de Investigații Jurnalistice (care este editorul lui dezvaluiri.ro) publică încă un articol pe aceeaşi temă, dar răspunsurile Ministerului Sănătăţii şi concluziile jurnaliştilor sunt prezentate părtinitor. Putem deduce, însă, o oarecare dorinţă din partea Ministerului Sănătăţii de a jongla cu noţiunile medicale astfel încât să ofere răspunsuri suficiente, dar confuze la o privire mai atentă; la fel, putem deduce şi dorinţa jurnaliştilor de a produce dovezi în sprijinul unei concluzii anteformulate.
Antena 3 preia toate aceste concluzii şi le prezintă în stilul flamboaiant cunoscut. Ştirea de la Antena 3 este preluată ulterior de o mulţime de siteuri de ştiri şi nu numai, fiecare adăugându-şi câte un artificiu verbal nesemnificativ.
La toate astea, Ministerul Sănătăţii răspunde, în aceeaşi dată, cu un comunicat atât de (penibil de) incomplet (chiar şi pentru un profan în ale medicinii, ca mine), încât m-am pornit să râd de unul singur.
Scârbit, închei scurta incursiune şi mă declar învins. Fie de ignoranţa proprie, fie de ticăloşia oamenilor, aşa, în general (rămâne să mă decid la proxima excepţie de seară).
|
| ||||
 0.0/5 (0 voturi) | ||||
Copyright 2008-2009. Toate drepturile rezervate.
Contact • Termeni şi condiţii • Politica de confidenţialitate • Netarhia Tools • Powered by users
MS nu e bun de nimic. Răspunsul lor rămâne vag, până când publică "metodologia standard utilizată la nivel european". S-o găsi cineva prin presă să întrebe vreun savant "ce-i aia, nenea", privitor la metodologia respectivă. După aceea, mai rămâne de dicutat pe larg numai micul amănunt constituit de aderenţa la acest protocol, în întregul sistem. Iar la punctul respectiv, ne vom aminti unde ne aflăm şi cum ne facem treaba şi cu cine avem de-a face.