ScrieCiteşteAutoriDespreRecomandăEnglish
Abonament Fapt distractiv, care devine foarte distractiv prin repetare cu voce tare: citiţi de câteva ori (ultima dată cu voce tare, deci) partea care începe cu "Another major controversy..." din chestia asta haioasă legată de Inna.
Citeşte tot »
Zilele astea mi-am oprit (nedumerit şi inutil, deopotrivă) simţurile şi gândurile asupra unui eveniment proaspăt adus în atenţia mea.
Citeşte tot »Latura caldă a vocii lui Axl, cel puțin la fel de impresionantă ca și registrul dur. Un cover după Black Sabbath, cel mai reușit. Axl cântând această piesă la pian, în varianta proprie, e la ani-lumină distanță de Axl cel care urlă ca un animal sălbatic în Welcome to the Jungle. Dovada unui talent imens și a unei personalități pe măsură.
Citeşte tot »Puțin cunoscut publicului meloman, dynamic range (intervalul dinamic) este un parametru de importanță extremă atât în producția, cât și în audiția muzicală.
Citeşte tot »Există o întreagă listă de programe gratuite capabile să catalogheze și "cânte" colecția personală de muzică. Niciunul nu e perfect, cu fiecare trebuie să faci compromisuri și, până la urmă, rămâi la cel care corespunde cel mai bine nevoilor tale. Așadar, voi vorbi despre cel mai bun pentru mine.
Citeşte tot »
freeware • muzică • soft • Hi-Fi • recomandări
2:54, mo-fo. Case is being rested. This is where it all begins and gracefully ends. The rest is either crap or quiet.
Citeşte tot »
Piesa (compoziţie & interpretare) unuia dintre dintre cei mai buni ghitarişti din istorie* (dacă nu cel mai bun, şi n-o zic cu uşurinţă), cântată de cel mai mare vocalist de rock din istorie. E singura variantă de "Little Wing" în care aproape că e mai imensă Vocea decât Ghitara.
Citeşte tot »
Greuceanu. Treaba mea se afla, de fapt, la 4:30 (wait for it...), unde studiam un sweeping arpeggio solo genial. După care am văzut toată piesa. Ce chestie. Death metal combinat cu jazz şi progressive. Meshuggah? Djent, anyone? Plus stilurile dintre. Straniu. Puternic. Reset cerebral total.
Citeşte tot »
Tocmai am ascultat Bloodline, albumul trupei omonime, cu Bonamassa la ghitară. Şi câteva dintre albumele ulterioare ale lui Joe. Progressive blues, să-i zic? Tehnic şi capabil să transmită emoţie, Joe Bonamassa este, probabil, cel mai proeminent ghitarist de blues la ora actuală, l-aş situa pe acelaşi calapod cu Gary Moore sau Stevie Ray Vaughan, însă, totodată, este cel care aduce blues-ul în mileniul trei, şi e greu să "modernizezi" un asemenea stil fără să-l distrugi.
Citeşte tot »Se poate zice despre Fairy Tale (Shaman, de pe Ritual) că e cheesy. Tema sau muzica sau versurile sau videoclipul. O fi. Însă într-un asemenea sistem de coordonate I Love The Way You Lie (Rihanna Montana şi M&M) e sub cheesy, spre hilar. Mă rog. Ceea ce vreau să zic eu aici, de fapt, e că n-am mai auzit o asemenea voce de la Sebastian Bach încoace. Andre Matos (brazilian, ţară care se remarcă, în mizeria sa, prin apetitul sănătos pentru metal) e şcolit în muzică clasică şi debitează o voce cu care poţi sparge pereţi cu maximă eleganţă sonoră. Fantastică. De-aş putea cânta aşa, n-aş mai ieşi de sub duş.
Citeşte tot »
Vezi 32 articole conţinând "muzica".
(acum le vezi doar pe cele etichetate cu "muzica")