ScrieCiteşteAutoriDespreRecomandăEnglish
Abonament Poposeam pe stradă, aşteptând pe cineva, cu spatele la oribila scenă care avea să se petreacă în doar câteva momente. Un pocnet sec, ciudat, mă întoarse cu faţa la scena despre care urmează să vă vorbesc.
În centrul oraşului, pe nişte trepte abrupte, strâmbe şi şi crăpate, o veritabilă capcană întinsă de către municipalitate pedeştrilor, de ani de zile, unde numai eu am văzut cel puţin trei inşi împiedicându-se şi vărsând sânge din genunchi, cap sau coate, o mamă încercase să coboare ducându-şi în braţe fetiţa de vreo trei anişori. Evident, având şi greutatea în braţe, şi câmpul vizual obliterat parţial chiar de preţioasa povara, s-a împiedicat, căzând pe burtă şi coate, în încercarea de a proteja copilul. Pocnetul sec pe care-l auzisem era tocmai sunetul căpşorului fetiţei izbindu-se de asfalt, din inerţie.
În următoarele trei secunde fetiţa urla speriată, sângele i se prelingea pe ceafă, iar mama îngheţase cu copilul în braţe, în acel calm ciudat al mamelor în astfel de situaţii. Am evaluat rapid rana şi, folosind batista mamei am aplicat compresiune pe ea, suduind în gând imensa prostie care menţine acele trepte în mijlocul drumului. Plaga necesita o mică sutură, aşa că le-am îndrumat pe mamă şi fiică spre Urgenţă.
Până aici, toate în regulă, deşi nu bune. Ghinion, necaz, asta e.
Însă am oprit un taxi, cu gândul de a le urca pe cele două. Între timp, o femeie cu maşina personală se oferise să le ducă ea. Mama insista pentru taxi, într-un acces de bun-simţ.
Abia apoi taximetristul a venit să dea titlul acestui articol. În faţa unei mame cu un copil rănit în braţe, din al cărui cap şiroia sânge, idiotul şi gunoiul se exprimă: "Io le iau, da' dacă nu-mi murdăresc maşina, altfel nu!"
Ei bine, urez acelui neom să-i crape jaful ăla de Opel cu tapiţerie neagră şi să i se murdărească cu rahat din fosa septică, nu cu sânge de copil, şi, de asemenea, când o avea el mai mare nevoie de ajutor, tot peste un animal împuţit ca el să dea!
Aşa că noroc cu doamna aceea binevoitoare care era cu maşina şi care le-a luat şi dus la Urgenţă.
În ţara asta poţi muri pe trotuar, dacă ai prostul gust de a te accidenta şi sângera sau voma sau mai ştiu eu ce. Pentru că ţara asta e populată în mare măsură cu neoameni, cu gunoaie pentru care suferinţa sau viaţa unui copil nu face nici cât o tapiţerie uzată de maşină second-hand.
Iar asemenea oameni şi-au compus o ţară pe măsura lor, în care-şi merită soarta. Din păcate, celor sub 1% care nu şi-o merită, trăind în România, nu le rămâne decât plecarea (să nu dea Domnul să mă contrazici în comentarii, optimistule de doi bani).
|
| ||||
Comentarii acest articol
Comentarii articole Sicovitol
Toate comentariile