The Tree of Life - un film

Dacă aş fi făcut un film pentru mine, aş fi făcut The Tree of Life.

Privind The Tree of Life, mi-am expus căutarea, nehotărârea, neputinţa, vina, frustrarea şi iar căutarea. Oricine ar fi fost lângă mine în acele momente, ar fi putut vedea în mine ceea ce eu nu am curajul să văd. Experimentând The Tree of Life, mi-am simţit împărtăşite căutarea şi dezechilibrul. Zbaterea căutării, cu îndoielile ei. Fără acceptare. Şi, astfel, fără linişte şi fără nădejde.

Uneori, o singură imagine din film îmi ducea gândurile atât de departe, încât m-am surprins de câteva ori oprind totul pentru a lăsa emoţia să se manifeste. Mâncam cu lopata, nu cu lingura. Parcă citeam o poezie a lui Omar Khayyám.

E un film artistic, aşa cum trebuie să fie unul artistic. Zugrăveli dureros de simple ale naşterii şi ale morţii, cuvinte calde şi reci deopotrivă, chipuri de oameni, chipuri ale naturii, toate se contopeau într-un întreg atât de sensibil încât uitasem care-s imagini şi care-s sunete. Văzut neîntrerupt, cu lumina stinsă şi păturile pregătite pentru frigureala pe care îndoiala şi neputinţa o aduc în noi, The Tree of Life te face să-ţi aminteşti cum erai odată naiv şi inocent, în ciuda durerii că ştii că n-o să mai fii aşa niciodată.

N-am spus nimic despre subiect. Aparent, nu are. De data asta nu contează. Fiecare va rezona cu ceea ce îşi va fi găsit în sine privind, auzind şi minunându-se. Ulterior, obosit şi întristat, căutând în mine însumi, am mai găsit puterea de a plânge şi de a mă recunoaşte ruşinat că uneori uit să cred, că uneori nu pot să cred, că uneori nu am cum să cred, că uneori caut disperat în depărtări şi nu simt că Totul E lângă mine.

De prea multe ori nu mai simt speranţa, de prea multe ori teama mă sufocă, de prea multe ori uit de bunătate, uit de mirare, uit de iertare, uit de smerenie, uit de sinceritate. Uit de iubire. A foolish man.

The Tree of Life mi-a amintit de iubire.

review • filme • copilărie

Survivor – o carte

Din motive pe care acum nu mi le mai amintesc, am amânat aproape un an citirea unei cărţi care părea extrem de interesantă la vremea la care o observasem pe rafturile librăriilor. I-a venit rândul zilele astea.

review • cărţi

Avatar, with a sense of touch

(da, acest articol este o replică la cel scris pe netarhia despre filmul Avatar, care e cel mai onest review citit de mine până acum, despre acest film)

filme • review

Dell Studio 17 Laptop Review

Dell Studio 17 inch

Lansată în vara lui 2008, seria Dell Studio vrea să se plaseze între entry level (seria Inspiron) şi high-end (seria XPS). La sfârşitul verii, întâmplarea făcea că mă aflam în căutarea unui laptop, pe post de desktop replacement, sătul fiind de antichitatea de configuraţie desktop pe bază de AMD Duron pe care am frecat-o atâţia ani. În fine, după ce am citit multiple recenzii pe net (evident), am ajuns la concluzia că oferta Dell e cea mai bună ca preţ la valoarea oferită, şi cum Inspiron 17 tocmai nu se mai fabrica, mi-am zis că nu mi-ar sta rău un Dell Studio 17. Acesta e mini review-ul meu, la prima mână.

review • hardware • recomandări

Vezi 21 articole conţinând "review".
(acum le vezi doar pe cele etichetate cu "review")