Sony Xperia SP Review

Durata lecturii ~ 9 minute
Sony Xperia SP
Sony Xperia SP: un jaf 1 penal.
Verdict: Jaf 3 Stars (3 / 5)

Construcție:3 Stars (3 / 5)
Ergonomie:3 Stars (3 / 5)
Video:4 Stars (4 / 5)
Audio:1.5 Stars (1.5 / 5)
Conectivitate:5 Stars (5 / 5)
Convorbiri:3.5 Stars (3.5 / 5)
Software:2 Stars (2 / 5)
Baterie:4 Stars (4 / 5)
Fiabilitate:2 Stars (2 / 5)

Ce avem noi aici? Un smartphone Sony Xperia SP cu specificații hardware minunate, care exemplifică excelent ce simplu e să faci totul să arate bine „pe hârtie”, în timp ce realitatea e cu totul alta. Ia să vedem niște detalii.

Construcție

Complet mediocră, capacul din spate (aparent atât de sexy în poza de mai sus) este făcut dintr-un plastic foarte subțire, flexibil și slab, care dă o notă superbă de ieftinăciune și fragilitate minunatului dispozitiv Sony Xperia SP. Deoarece bateria nu este înlocuibilă, iar sloturile pentru SIM și card SD puteau fi lejer plasate lateral, telefonul putea fi lipsit de orice capac – o alternativă mult mai solidă. Însă butonul de reset forțat se află sub capac, deci iată că tot are și acesta un rol. Că nu puteau face o combinație de butoane, ca la un telefon normal.

Plexiglasul transparent de la bază, infamul led al Xperia SP, rămâne o chestiune subiectivă, mai ales că ledul poate fi dezactivat. Inițial părea util (e.g. notificări nocturne, când telefonul e amuțit), ulterior devine obositor clipocitul său cu ocazia oricărei notificări, așadar e dezactivat, așa cum probabil este la majoritatea deținătorilor.

Ergonomie

Fizic, există un anumit disconfort în manipularea unimanuală  a acestui telefon, chiar și cu mâinile mele mari și dibace. O proporție, undeva, e greșită. Ceva nu respectă vreo golden ratio. Impresia generală este de bizarerie și nesiguranță la utilizarea cu o singură mână. Coroborat cu impresia de fragilitate a acestui jaf, senzația este una de îngrijorare și atenție sporită, ceea ce, desigur, contribuie decisiv la scăderea plăcerii în folosire.

Avantajul butonului dedicat pentru cameră este diminuat de funcționarea sa eratică. Uneori vrea să fie presat scurt, alteori lung, pentru a lansa aplicația. Fiind un buton cu două stadii, ca la camerele foto dedicate (focus, apoi declanșare), are un avantaj teoretic. Practic, tot pentru că funcționează cum vrea el, de multe ori necesită apăsarea prelungită sau pur și simplu nu răspunde în stadiul de declanșare, ceea ce duce la mișcarea fotografiei, pierderea focusului etc.. Pe scurt, it’s shit.

Notăm absența butoanelor fizice pentru sistem (Înapoi, Acasă etc.), telefonul folosește interfața implicită din Android – aceste butoane sunt virtuale, pe ecran.

 Video

Ecranul mare este punctul forte al Sony Xperia SP și motivul pentru care l-am cumpărat. Rezoluția intră în domeniul high-definition. Pozitivele se termină însă aici. Unghiurile de vizibilitate sunt dezastru, avantajul fiind că vecinul de tramvai nu deslușește ce ai tu pe ecran, dezavantajul fiind că uneori nici chiar tu. Negrul nu are profunzime, griurile sunt spălăcite. Cromatic, există exagerări grosolane, mai ales la roșu, care apare adesea complet nenatural. Experiența cititului (motivul motivului pentru care l-am cumpărat) este însă una bună.

Fotografiile și filmările sunt OK, nu au nimic special în nicio direcție.

Audio

Acesta este capitolul la care îți vine să dai cu el de pământ. Am așteptat de la Sony o parte de audio excelentă. Nu este. Difuzorul este extrem de firav, semnalul de ieșire e jalnic, abia „conduce” căști care pe telefoanele mai vechi și de brand mai puțin fițos  merg tare și clar, iar toate „îmbunătățirile” software ale Sony, frumos denumite precum Clear Phase® și xLoud® sunt egale cu fix-pix sau chiar reușesc să facă sunetul mai prost (ceea ce trebuie că este, totuși, o realizare), ca de obicei atunci când avem de-a face cu o farsă – hardware-ul de rahat nu poate fi ameliorat semnificativ cu trucaje software. Fie și numai pentru asta, acest telefon nu merită nici măcar un sfert din cât costă.

Înregistrarea audio este absolut penibilă, microfonul „taie” foarte rapid, am filmat câteva secvențe dintr-un concert și m-am trezit cu surpriza extrem de neplăcută ca materialul filmat să aibă un sonor compus aproape exclusiv din clipping digital – de unde rezultă că microfonul este de cea mai joasă speță, ceea ce a făcut întregul film total inutilizabil, pentru că nimeni nu vrea să vadă un solist făcând gesturi fără nicio legătură cu huruitul tulburător și continuu care ține loc de muzică în această înregistrare.

Conectivitate

Conexiunile wireless sunt puternice și stabile. Abilitățile 4G sunt pur marketing la noi, unde rețeaua Vodafuck este un rahat și în 3G, iar 4G practic nu există. Semnal bun, fără pierderi bruște sau bâlbâieli. Despre Bluștuț se poate spune că merge bine, dacă-i pasă cuiva. Teoretic, Xperia SP știe NFC, practic, deoarece telefonul nu e livrat cu 2-3 carduri NFC și n-am niciun chef să le iau din străinătate, această facilitate îmi este perfect inutilă.

Convorbiri

Că până la urmă de-aia nu mi-am luat o tabletă sau un Kindle. Nici aici problemele nu sunt departe. Senzorul de proximitate are o viață a sa proprie, așa că putem opri convorbirea, accidental, cu urechea pe ecranul care nu știm că e aprins (pentru că n-avem ochi în ureche, nu-i așa, dar ar fi o chestie tare). Sunetul este mediocru (ceea ce e deja o stigmă la Xperia SP), iar afară, în vânt, auzirea interlocutorului poate deveni rapid o problemă.

Software

Android-ul 4.1 din fabrică nu e OK pe acest telefon, nici după un update minor oferit de Sony.  Cu un procesor de 1.7GHz, un telefon n-ar avea voie să zică nici „pâs” în interfața sistemului de operare, însă Xperia SP prezintă întârzieri și atacuri acute de îngheț la acest capitol, cauzând o frustrare enormă.

Aplicația Walkman (păi Sony, păi nu?) e submediocră, dar deja ne așteptam, baza rămâne tot Poweramp. Restul aplicațiilor Sony sunt absolut dispensabile, nimic remarcabil sau fără de care nu se poate trăi.

Sony a lansat acum vreo două zile update-ul la Android 4.3 pentru Sony Xperia SP, care e ultima șansă pe care o dau acestui telefon ca să-și rezolve problemele. Firește, Vodafone România nu oferă încă update-ul, pentru că trebuie să-și adauge bloatware-ul lor stupid mai întâi, ca să am ce dezinstala eu direct ulterior. Mulțumesc, Vodafuck.

Baterie

Bateria are o prestație decentă, oferă o autonomie de 1-2 zile la utilizare medie spre minimă, adică 10-20 minute de convorbire, 2-3 ore de navigare internet (pe wireless normal, pentru că în 3G bateria se drenează rapid, nu rezistă mai mult de o oră, de la încărcare maximă), 1-2 ore audiție muzicală sau un film. Și aici Sony are o găselniță software, modul STAMINA®, care se presupune că ajută la conservarea bateriei în stand-by prin dezactivarea conexiunilor nefolosite etc.. N-am comparat cu și fără, deci nu știu cât ajută.

Fiabilitate

Defectele Sony Xperia SP sunt multe, variate, absurde, recurente și extrem de enervante.

Uneori, dacă scoatem căștile din el după ce le-am folosit, volumul soneriei va scădea dramatic, fără niciun avertisment, astfel încât ne vom mira de ce n-am auzit telefonul sunând, pierzând apeluri și mesaje potențial critice. La verificare, volumul soneriei este tot la maximum, dar telefonul sună mult mai încet!! Remediu: mai băgăm o dată căștile și le scoatem iar (ca un fel de sex, așa). Cu puțin noroc, voilá, volumul a revenit la normal. Să sperăm că avem asupra noastră un jack de 3.5”, într-o formă sau alta, atunci când am constatat acest fenomen strașnic de disperant, pentru că altă metodă de a readuce volumul la normal eu unul n-am găsit.

Un alt efect super iritant este lipsa de răspuns a ecranului, intermitent, atunci când telefonul e pus pe o suprafață dură, dar nu numai. Tare telefon, eh? Suspectez că chipul NFC de pe spatele telefaxului are un rol în treaba asta. Normal, nu poate fi dezactivat din soft pentru a testa. Singurul răspuns al Sony e trimiterea telefonului la service. Parcă-s tâmpiți, de parcă e așa simplu să-ți muți toate datele, să formatezi tot, și să stai cu un alt smartphone până se remediază o problemă stupidă existentă din fabrică.

Telefonul are prostul obicei de a reîmprospăta ecranele Home de fiecare dată când sunt vizualizate, adică există mereu câte o secundă în care icoanele și widget-urile sunt „suspendate” înainte de a apărea propriu-zis, ca la un PC cu 128MB de RAM de pe vremea lui Windows 98 pe care instalezi Windows 7. Complet nejustificat, victimă a cine știe cărui bug software sau hardware sau mixt. Alt moment în care-ți vine să dai cu el de Terra. De vreo patruzeci de ori pe zi.

Aplicații care mor neașteptat, fără mesaje de eroare sau avertismente. Pur și simplu dispar. Dubios, straniu.

Concluzii

Sony Xperia SP este, în mare, ceea ce numim un jaf. Deși specificațiile hardware sunt superbe pentru clasa sa, ele sunt neutralizate prompt de o implementare software penibilă și, probabil (și iremediabil), de scăpări nasoale în punerea componentelor hardware cap la cap.

Nu-și merită în niciun caz banii, iar pentru singurul său atu – ecranul mare, există o grămadă de variante care n-au cum să fie decât mai bune.

Am făcut greșeală de a cumpăra iarăși Sony, iar acum plătesc pentru ea. Sony e un brand de… Sony e un brand și atât. Adică nimic mai mult. Implementarea dezgustătoare a părții de audio pe Xperia SP, de către o companie cu tradiție în domeniu, chipurile, arată, dacă mai era nevoie, că Sony trebuie privit ca un fel de Apple, dar care nici măcar nu prestează la așteptări. Design (și ăla în ghilimele, seria Xperia se mândrește cu designul butonului de pornire! WTF?), hype, și rahat publicitar, fără acoperire în fiabilitatea și calitatea produsului.

Practic, o companie cu tradiție în televizoare și scule audio vine cu un telefon mid-range cu un ecran sub-mediocru și un subsistem audio jenant (adică bune cel mult de entry-level). Penibil.

Toate astea, alături de dificultatea de a găsi accesorii (huse, carcase etc.), mă fac să recomand evitarea Sony Xperia SP, precum și a întregii serii Xperia (despre care am citit mult prea multe în căutarea soluțiilor la problemele SP-ului), care nu pare să fie departe ca probleme. Recomand evitarea Sony, în general, pentru că din ultimele mele experiențe cu Sony brandul pare să-și fi pierdut total locul și direcția. Pentru alții poate e OK, pentru mine nu. Never again, Sony, never again.


Read it in English: Sony Xperia SP Review


Note
  1. Adică atât de scump față de ceea ce este și poate, încât senzația că ești jefuit nu poate fi înlăturată.
Fii primul care evaluează articolul:

Loading...

5 comentarii la “Sony Xperia SP Review

  1. Costa 1 euro. Dar la acelasi pret mai era si iPhone 4s. Pana la urma am luat iPhone 4s si ce o fi o fi (la iPhone 4s mai primeam gratuit timp de un an si o cartela de net pentru tableta, lucru care ii convenea sotiei mele). Pe mine ma interesa in primul rand abonamentul si am zis ca daca tot imi fac abonament sa imi schimb si telefonul. Pana acum sunt multumit de iPhone 4s. E compact si solid si pentru mine asta conteaza cel mai mult. La Sony SP ma cam deranjau dinemsiunile, insa credeam ca merita sacrificiul pentru ca imi imaginam ca suna mai bine decat iPhone si ca se misca vizibil mai fluid. Din ce zici tu e posibil sa fi fost dezamagit daca faceam acest sacrificiu :)

  2. Nu sunt un adept Apple, dar sunt în stare să-ți garantez (ceea ce nu fac de obicei), că iPhone 4S (pe care-l cunosc, ca și pe iPhone 5) se mișcă mai bine decât Xperia SP, pe care nici ecranul mare nu-l salvează. Deși recomand platforma Android, în general, ai făcut o alegere bună, dacă alegerea a fost între astea două. Fără discuție.

  3. Da. Ai foarte mare dreptate. Bineinteles ca ma simt jefuit. De accord cu toate cele relatate mai sus. Am inceput sa ma obisnuiesc. Bineinteles ca urmatorul telefon NU VA FI SONY. Deci nu va faceti zilele amare cu acest jaf de telefon!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *

Cod HTML permis: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <s> <strike> <strong>

Abonament la comentariile articolului   Abonament la toate comentariile