medicină (etichetă)

Mișcarea anti-vaccinare

Mișcarea americană anti-vaccinare a luat naștere, practic, în 1982, cu documentarul DPT: Vaccination Roulette, un documentar creat expres pentru a fi dramatic, în ideea creșterii audienței, de către o jurnalistă veterană, experimentată în metodele de manipulare a publicului. „Documentarul” este tendențios, prezentând informație complet falsă (în mod voit, deși s-ar fi putut verifica sursele științifice), a reușit să inițieze întreaga mișcare anti-vaccinală în America modernă, contribuind, în timp, la re-apariția unor epidemii clasice, cu complicațiile și decesele aferente.

Citește tot

Imunitatea de turmă – premisa refuzului vacinării

Imunitatea de turmă reprezintă un concept epidemiologic esențial, cu aplicabilitate directă în vaccinare (care nu este altceva decât imunizare controlată, indusă artificial):

Luxul de a refuza imunizarea e fezabil numai în contextul existenței imunității de turmă, care a făcut ca poliomielita, de exemplu, să reprezinte un concept total abstract pentru părintele modern. Este extrem de improbabil (și istoria a arătat-o deja) ca acest „drept de lux” să fie exercitat de vreun părinte în plină epidemie de poliomielită.

Citește tot

Arafat despre rezidențiat

Raed Arafat

Din păcate aceste note nu reflectă decât un aspect şi vreau să subliniez. Dacă cineva este cu o notă mică nu înseamnă că este un medic prost. Examenul ăsta de multe ori testează memoria şi cât de mult ştii cifre şi nişte date în capul tău. Eu trebuie să ştiu cum gândeşte acest om medic, cum ia decizii. Că este nota 4 sau nota 5 nu asta mă interesează. Aş merge la un medic în care am încredere şi despre care ştiu că rezultatele lui sunt bune şi că işi face treaba bine. Notele nu trebuie să le facem, cred că asta este greşeala majoră a societătii noastre. De copil mic noi îl învăţăm că trebuie să aiba 10, că dacă nu are 10 înseamnă că nu valorează nimic. Nota de admitere de acum nu reflectă decât un singur lucru: memoria şi eventual norocul, spune Raed Arafat.
Citește tot

Rezistența la antibiotice

„O amenințare catastrofală”, titrează Reuters citându-l pe unul dintre responsabilii guvernamentali englezi pe linie medicală. Corect, așa este.

Însă în tot comunicatul respectiv, atât cauzele reale, cât și, logic, soluțiile, sunt ascunse în câteva rânduri:

Îmbunătățirea supravegherii pentru a urmări super-bacteriile rezistente la medicamente, prescrierea de mai puține antibiotice și asigurarea că ele sunt prescrise doar atunci când sunt necesare, și asigurarea unei mai bune igiene a mâinilor pentru a menține infecțiile la un minimum […]
Citește tot

„Școala noastră e cea mai bună”

Piramida învățării

Cursurile, așa cum le știm noi la modul tradițional, sunt cea mai ineficientă cale de a învăța, de a achiziționa cunoștințe noi. Cu toții ne amintim, cred, lungile, disperantele ore petrecute scriind cu mintea în altă parte (sau anesteziată complet) ceea ce un mentor dicta automat, la fel de absent ca și noi, până ne durea mâna dominantă. Sute de pagini de curs, sute de ore petrecute în cel mai ineficient mod din punctul de vedere al studiului.

Citește tot

Eroarea medicală nu este specifică României

Patru incidente grave în șase săptămâni, urmare a erorilor din sistemul medical, la unul dintre cele mai renumite spitale universitare din lume – Cambridge Addenbroke’s Hospital. Toate cele patru incidente sunt clasificate ca și „never events„, adică nu ar trebui să se producă niciodată: toleranță zero, spre deosebire de, să zicem, infecțiile nosocomiale, care sunt inevitabile și trebuie acceptat că se produc cu o anumită frecvență.

Citește tot

Pancreatita lui Teo

N-am citit sau auzit (nici măcar de la oamenii simpli, de la ţară), atâtea prostii monumentale (şi periculoase) legate de pancreatita acută ca în acest articol. Vă rog insistent să-l citiţi, împreună cu câte comentarii puteţi digera, pentru că oferă o imagine de ansamblu a sistemului medical românesc şi a societăţii de care aparţine.

Sunt acolo profesori universitari de gastro-enterologie care vorbesc despre dizolvarea (?!) calculilor biliari, despre „femeie, vârsta de 40 de ani, supraponderală şi frumuşică la chip” ca şi criterii diagnostice de bază în litiaza biliară şi pancreatită (!?), jurnalişti care confundă calculii biliari cu litiaza renală (!), un scriitor alcoolic care crede că dacă a avut boala a devenit o autoritate ştiinţifică în domeniu.

Citește tot

Costurile sănătăţii

Privind această comparaţie (merci Sicovitol pentru link şi idee), m-am oprit la prima linie: dacă ai trăi în UK, ai cheltui de 6 ori mai mult pe sănătate. Acasă, cu toţii ne dorim un sistem sanitar civilizat şi „gratuit”, cu toţi am vrea să fim trataţi ca în Anglia. Dar acasă, bugetul pentru sănătate este cel mai mic din Europa. Desigur, banii sunt doar o una dintre problemele cu care se confruntă sistemul medical românesc.

Citește tot