România (etichetă)

Spiritul național poate renaște

Tribu-nul
Tribu’ nul

Odată cu dispariția descreieratului care, erijându-se în simbolul spiritului național, l-a discreditat total, până la punctul în care chiar și idei legitime din sfera naționalului n-au mai putut fi luate în serios în oceanul de ridicol și spurcăciune a vorbei la care le-a condamnat Tribunul, lumea a devenit mai curată.

Poate acuma rămâne ceva loc și pentru o mândrie națională rațională, civilizată – vorba aia, mândră. Poate acuma putem fi patrioți fără rușinea de a fi automat asociați cu Nebunul.

Respectând întru totul nișa vernaculară preferată de către mizerabil, cred că nu greșim dacă întâmpinăm toate efuziunile dezgustătoare ocazionate de (dealtfel) fericitul eveniment cu un „Hai sictir!” entuziast.

Dracul de după cruce

Popi
Vrăjitori la cerșit.

Un articol care nu trebuie ratat, despre imixtiunea mafiei în negru în treburile tale, cetățene.

Așa am aflat și eu că penetrația clericală în cloaca statului e mult mai profundă, vorbim despre popi (oamenii ăia competenți, care n-au alte studii sau specializări decât povești cu nimic mai breze decât Scufița Roșie) angajați în funcții cheie ale statului. Recunosc, pe asta n-o știam. În naivitatea mea, crezusem că manipularea se produce numai prin intermediul șantajului electoral, la alegeri și între.

Dar porcăria e mult mai groasă, e groasă tare.

Ce țară e România asta, totuși?

„Ateii” care și-au dat copiii la îndoctrinare

Formarea copiilor pentru o viață demnă: îngenunchează, turmă.
Formarea copiilor pentru o viață demnă, în lumina religiei. Exercițiul îngenuncherii în contextul turmei.

La ce dracu’ 1 mă așteptam?

Ca toate orice ideile, oricât de simple, care pătrund cumva, cu greu, în mințile mioritice, și ateismul de factură românească reprezintă caricatura ideii originale.

Cum poți pretinde că ești „ateu”, în timp ce-ți înscrii copilul la ora de îndoctrinare? Cum? La modul activ, de data asta! Adică faci o cerere expresă de înscriere a copilului la ora de religie! Iar tu ești ateu! Deși s-au luptat unii ani de zile pentru ca tu, ca „ateu”, să nu fii obligat în mod abuziv să-ți supui copilul la ceea ce este, fără dubiu, un exercițiu de tâmpire premeditată și metodică.

Citește tot

Românism

Ayatollahul Pleșu
Exhibit A: explicațiile prisosex.

M-am lămurit.

O parte îngrijorător de mare dintre compatrioții mei sunt iraționali, analfabeți funcțional, incapabili de gândire critică sau de exercițiul logicii elementare – ba chiar proști de put, rasiști, homofobi, profund misogini, dictatoriali, dogmatici, mistici, răuvoitori, stupefiant de inculți, agramați, manipulabili, nesimțiți, provinciali, violenți, retrograzi, naivi, rigizi, lași, snobi, antisemiți, ranchiunoși, psihopați (mai mult sau mai puțin latent). Și, desigur, aroganți – au și de ce, după cum reiese din înșiruirea de mai sus.

Citește tot

Pentru cine votezi

ioan ghise poporul suveran
Fig. 1: Bullshit.

Admit că între „cu cine votezi” și „pentru cine votezi” confuzia semantică este pardonabilă. Cele două sintagme pot fi privite, legitim, ca sinonime.

Însă hai să vorbim despre „pentru cine votez” în sensul în care ne întrebăm nu cine sunt cei pe care îi votez, ci cine sunt cei pentru care merită să te supui rușinii de a vota „răul cel mai mic” într-o „democrație” cu ghilimele: concetățenii noștri. Noi. Că așa vine textul, „votăm pentru noi, pentru viitorul nostru”.

Citește tot

Carta Laicității în Școală

Această Cartă, elaborată de Ministerul Educației Naționale din Franța, ar trebui adoptată de urgență în România, al cărei sistem de educație, oricum extrem de slab și precar, este pe cale să devină vehiculul ignoranței incredibile colportate de către elementul religios.

După imagine, traducerea în română, deschisă la corecții. Cei cu abilități de specialitate pot prelua Carta, schimbând textul și culorile pentru adaptare la România.

Dați mai departe!

Carta Laicității la Școală


REPUBLICA ESTE LAICĂ

ȘCOALA ESTE LAICĂ

Carta Laicității în Școală

Națiunea încredințează Școlii misiunea de a împărtăși elevilor valorile Republicii

Citește tot

Codex Alimentarius

E timpul unor clarificări legate de Codex Alimentarius, un subiect favorit al conspirațio-nistului de buzunar. În mod foarte ciudat, deși subiectul este foarte transparent, iar informația oficială abundă, românii continuă să-l trateze ca pe unul esoteric – probabil că pentru mintea odihnită orice sună a emanație ieftină de tip Dan Brown e musai abscons, malefic și, desigur, anti-românesc (chiar dacă traducerea din latină relevă prozaicul titlu de Cartea Mâncării sau Cartea Alimentelor). Firește, trebuie să mulțumim pentru asta „profesioniștilor” din media românească, pentru care nu există destule premii la categoria „Edificarea și Promovarea Ignoranței.”

Citește tot