duminică 30... sigur

in schimb nu sunt sigur ce s-a întamplat cu ziua de sâmbătă.
sunt sigur că era aici, cu mine... impreună... după o săptămână plină... cu un sfârșit tranchilizant... așa cum se cade... nu se poate ca o zi să dispară în halul acesta... chiar dacă e sâmbăta... doar până și fumul are o oarecare consistență: face cerculețe, se spiralează, trezește imagini ciudate, pierde din formă și, în fine, într-un târziu e dus.
îmi aduc aminte că propusesem să ne relaxăm... asta era(!): am deschis teveul... ... ... dusă a fost.

să nu uit că mâine e ziua noastră, a românilor.

jurnal • TV sucks