ScrieCiteşteAutoriDespreRecomandăEnglish
Abonament Majoritatea românilor n-ar fi auzit de el, dacă nu s-ar fi lansat campania de vaccinare în România. Având în vedere controversa iscată, adesea alimentată, mai ales de partea pro-vaccinare, de către neprofesionişti agresivi, voi încerca să aduc un aport la lămurirea problemei, modest, nefiind microbiolog sau infecţionist. Dar sunt un medic onest şi voi încerca să vin cu argumente uşor de înţeles de către orice om cu bun simţ. Voi defini, pe scurt, termenii medicali, de obicei în paranteze sumare.
Presupun că toată lumea ştie ce este şi cum arată un neg banal. Cauza lui este familia de virusuri Papilloma. Un grup al acestei familii cauzează leziuni similare (nu identice) în regiunea genitală, la femei şi bărbaţi. Dintre acestea, relevanţa majoră o au leziunile de la nivelul colului uterin. Rolul infecţiei cervicale (cervix uterin = col uterin) cu HPV în patogeneza (producerea) neoplasmului (cancerului) de col este unul dintre cele mai bine demonstrate în ştiinţa modernă, astfel încât nu există loc de dubiu în acest sens: infecţia HPV promovează în mod semnificativ cancerul de col. Însă relaţia nu este obligatorie, nu toate femeile purtătoare de HPV vor dezvolta cancer de col. De asemenea, durata necesară progresiei leziunilor benigne la neoplazie (cancer) se măsoară în ani, adesea peste o decadă.
Transmiterea HPV se face în cursul actului sexual, aşadar infecţia HPV poate fi considerată o boală venerică sau BTS (Boală cu Transmitere Sexuală). Deşi infecţia poate fi orală sau anală, localizarea cervicală este cea care cauzează marea problemă de sănătate publică. Reţine: deşi manifestă infecţia ca atare mult mai rar, bărbaţii pot fi purtători şi diseminatori ai HPV în populaţia feminină.
Tratamentul infecţiei propriu-zise este dificil şi dificil de apreciat ca rezultate. Cel mai practic, deşi insuficient pentru eradicarea infecţiei, constă în ablaţia (îndepărtarea) leziunilor.
Un vaccin este întotdeauna o idee bună. "Profilaxia este mama sănătăţii". Vaccinul anti-HPV este unul relativ tânăr, introdus pe scară largă abia în 2006, spre deosebire de vaccinul anti hepatită B, varianta recombinată (inginerie genetică, nu derivat din produse biologice), de care beneficiem din 1986 - o diferenţă de 20 de ani. Noutatea acestui vaccin este tocmai cea care permite controversa. E atât de nou încât studiile nu au cum să fie pe termen lung, până şi eficacitatea în privinţa prevenirii infecţiei (şi, indirect, cancerului cervical) poate fi doar estimată, nu apreciată retrospectiv.
Dar... toate au un început, nu? Desigur, dar... Logica e simplă. Domeniile de avangardă sunt rezervate naţiunilor de avangardă, care au resursele (excedentare) de a implementa noul, de a-l testa pe scară largă şi de a-şi asuma pierderile în cazul eşecului. Voi reveni, ajungând la vaccinarea anti-HPV în România.
A. Evident, cea mai simplă constă în evitarea promiscuităţii (parteneri multipli, viaţă sexuală haotică) şi folosirea prezervativului.
B. Screening-ul Babeş-Papanicolau, o examinare simplă, accesibilă şi ieftină, cu sensibilitate şi specificitate extrem de satisfăcătoare pentru neoplasmul cervical. O metodă excelentă de depistare a leziunilor în faza utilă terapeutic şi de monitorizare pe termen lung.
C. Biopsia cervicală şi conizaţia (ablaţia unei părţi de col), proceduri de mică anvergură, prima diagnostică, a doua mixtă, diagnostică şi terapeutică în faza de cancer in situ (care nu a invadat straturile profunde ale colului).
Păreri pur personale, mai degrabă paramedicale, având în vedere tocmai faptul că nu există destule date! Păreri mai ales referitoare la situaţia din România.
Cost effective?
Această întrebare este relevantă pentru ţările cu resurse limitate, cum e România. Părerea mea este că nu. România nu are programe coerente sau funcţionale pentru lucrurile de bază din această problemă. În etapa actuală, implementarea vaccinului pe scară largă în România este vârful (de lux) al piramidei. Până şi oficialii recunosc (n-au cum să nu recunoască, nu de alta) că populaţia aflată acum în regiunea de risc (30-45 de ani) nu beneficiază de acest vaccin, pentru simplul fapt că infecţia odată constituită vaccinul nu-şi mai are rostul! Prin urmare, acum, vaccinul nu aduce niciun aport la ameliorarea acestui fenomen tragic, în România. Banii irosiţi trebuiau alocaţi unor strategii ferme şi realiste de profilaxie şi tratament al cancerului de col, aici şi acum, la populaţia cu risc maxim, gata infectată, al cărei tratament complex va costa enorm, ca să nu mai vorbim de preţul în vieţi omeneşti.
Soluţia miraculoasă pentru femeile din România?
România este ţara în care 90% dintre femeile pe care le-am cunoscut nu beneficiaseră de un banal screening Papanicolau până la vârsta de 30 de ani! Este ţara în care adresabilitatea la specialist a populaţiei rurale este jalnică. Şi tot în România, există extrem de puţine spitale de oncologie capabile de diagnostic şi tratament complex, în câteva oraşe mari, care deservesc toată ţara. De aceea în 2002 eram pe locul trei în Europa la numărul de cazuri de cancer de col, după Albania şi Serbia/Muntenegru, şi pe locul întâi (!) la mortalitatea prin această formă de cancer.
Iar acest clasament sinistru nu are nimic a face cu vaccinarea anti-HPV! Sigur, e uşor să cumperi un vaccin de ultimă oră cu 23 de milioane de euro şi e uşor să dai vina pe public şi pe dezinformare atunci când eşuezi!
Părerea mea e că această campanie n-a eşuat datorită "dezinformării şi ignoranţei" publicului (mulţumim pentru aprecieri) ci datorită prea vastei informări, uneori cu tentă paranoidă, într-o eră a comunicaţiei pe scară largă în care nimic nu prea mai este înghiţit la comandă.
Nu sunt destule date!
Mai zic odată.
Nu, vaccinul anti-HPV nu este soluţia pentru marea problemă de sănătate care este cancerul de col, în România, azi. Acest program nu ar fi trebuit implementat acum, iar fondurile ar fi trebuit utilizate cu folos, în teren. N-aş vrea să mă apuc de o critică paranoică a companiilor farmaceutice, însă, intuitiv, într-o ţară ca România, repet, mi se pare că urgenţa asta nemaipomenită, tevatura asta jignitoare ("nu vă vaccinaţi copiii pentru că sunteţi needucaţi şi proşti") cam miroase a experiment pe scară largă. Soluţia pentru România este implementarea unui program de screening real şi serios, alături de ameliorarea globală a sistemului sanitar - ne dăm seama că asta nu se va întâmpla curând - de aceea, toată această "afacere" a vaccinării anti-HPV e numai un fel de a se face că plouă, mimând acţiuni, a incompetenţilor care conduc statul Român, e varianta simplă de a arunca pe geam 23 de milioane de euro pentru care n-ai programe, planuri etc.. Este, ca de obicei, varianta semi-elegantă a politicianului de a se spăla pe mâini. Spre bucuria comerciantului.
Bărbaţii nu?!
A nu vaccina bărbaţii este destul de absurd, deşi, cum ziceam, rolul lor este acela de rezervor. Păi... tocmai de aceea! Mai ales că, este ştiut, eficacitatea oricărui vaccin rareori atinge 100%. Iar o femeie vaccinată, expusă repetitiv la alte şi alte doze infectante, cu tulpini diverse, riscă să contracteze infecţia la fel ca şi femeile nevaccinate. Pentru mine, acest fapt ridică alte semn de întrebare. Dubios.
Ceea ce fac eu, mai bine zis. Pentru că, în vorbele marelui Debakey, "fă-i pacientului ceea ce ţi-ai face ţie însuţi, şi astfel nu greşeşti", nu pot să dau alt sfat decât cel pe care l-aş urma eu însumi.
Personal, aş aştepta. Metodele de profilaxie descrise, precum şi diagnosticul facil, în care screening-ul (ieftin şi accesibil) joacă un rol capital, permit acest lux. N-aş miza pe acest vaccin pentru a suplini educaţia, generală şi sexuală.
Sunt convins, peste câţiva ani de zile, reţinerile mele vor fi spulberate de noile date pe care le vom avea la dispoziţie. Până atunci, însuşi raţionamentul ştiinţific mă obligă să fiu sceptic.
|
| ||||
 0.0/5 (0 voturi) | ||||
Copyright 2008-2009. Toate drepturile rezervate.
Contact • Termeni şi condiţii • Politica de confidenţialitate • Netarhia Tools • Powered by users
Mda. Bine zis. Citisem câteva prostii imense scrise de diverşi "neprofesionişti agresivi". Ce lume bună ar fi lumea asta dacă majoritatea ălora care deschid gura să vorbească prostii despre lucruri la care nu se pricep s-ar abţine.
"Lipsa de educaţie" a publicului... ai dreptate, poate invers. Hai să găsim justificări pentru alţi bani aruncaţi. La faza asta, românii au fost mai deştepţi cu cinci minute.
Acuma toate gunoaiele o dau întoarsă, dar este că s-au dus naibii (adică la cine trebuie) 23 de milioane de euro? Este. Şi noi stăm şi vorbim aici. Nu, că ne-o merităm.
Doamne-Doamne, mult mai e până departe.
E bine că a apărut articolul ăsta. Cam lung... eu îi suduiam de mureau în doar 3 paragrafe :)
Asa cum spui, intr-o era a comunicatiei pe scara larga (si haotica), multi dintre noi cautam concluziile, rapid. In cazul de fata, asa trebuia pusa problema de la inceput: ce ar face un medic in atare situatie.
In fapt, asa ar trebui sa gandeasca orice responsabil medical pentru masa de oameni: cum as face daca as fi in locul lor?
Doar ca EI, responsabilii, nu sunt in locul nostru.
Prosti ce suntem ca gandim si vorbim (chiar si cele mai negre ganduri si vorbe) despre ei!
Sa-i facem sa ne fie indiferenti: ii doare mai rau decat orice pedeapsa le-am inventa.
Sa gandim, sa scriem si sa vorbim despre NOI. Despre ce/cum/cat/unde sa facem NOI.
Aşa cum spune Dan Andronic (de unde am preluat informaţia), chiar dacă pare o făcătură politică, articolul original pare la fel de bine să aibă un iz de investigaţie reuşită.
Devin cu adevărat curios.
Mda, distractive comentariile de pe danandronic.ro, adica primele două, câte sunt acuma, exact suficienţa dată de inserţia capului în propriul cur, specifică intelectualaşului rumân care are acest talent stupefiant de a ocoli evidenţa de parcă arde. Că Băse, că Geoană, că fundaţia, că HPV (ce-o fi şi ăla). Nu ştiu cum inşi aparent instruiţi pot fi atât de reduşi. A, da, îşi ţin capul în cur, voluntar.
E simplu: bă, unde-s douăj de milioane şi de euro?. Nici partea medicală (măiestrit expusă aici) nu mai trebuie să te intereseze.
Deci bă, unde-s douăj de milioane şi de euro, trăzni-v-ar să vă trăznească de bandiţi? Atât. Şi-un retevei.
În ziarul Adevărul, în ediţia de azi, găsesc un articol despre un incident nefericit legat de vaccinul anti HPV, în Marea Britanie, dar nu merită citit integral. E suficient rezumatul pentru România:
Milioane de euro pentru vaccinuri nesigure
Campania românească de vaccinare anti-HPV a elevelor de clasa a IV-a a început în noiembrie 2008, dar a fost oprită la începutul acestui an, din cauza refuzului masiv al părinţilor de a-şi da acordul pentru a le fi vaccinaţi copiii.
Programul de imunizare a costat 23 de milioane de euro şi a inclus achiziţionarea a 110.000 doze de vaccin, dar doar 2,57% din eleve au fost vaccinate, adică 2.615. În iunie 2009 a fost lansată o campanie de informare a populaţiei, urmând ca la finalizarea ei, în octombrie, să fie realizat un sondaj pe baza căruia să se decidă dacă se va continua programul de vaccinare.
Vremuri triste, cele în care decizia medicală se bazează pe sondarea opiniei populare. Cum scriam în articol, aşa rămâne, în ceea ce mă priveşte. Şi nu din cauza acestui incident. Ci pentru că, pur şi simplu, ştiinţa a fost abandonată în favoarea unor fantezii comerciale nu numai lipsite de bun gust, ci şi trecute bine în domeniul periculosului, de-a dreptul.