201 comentarii la “Viaţa (de medic) în Anglia

  1. RMO (Resident Medical Officer) este un fel de echivalent privat al SHO (Senior House Officer) din NHS.
    Zic „un fel de” pentru că sistemele diferă, e.g. dacă RMO-ul trebuie să fie team leader la resuscitare, SHO-ul are mai mult suport, fiind la stat, unde este mai mult personal.
    Plus, SHO-ul e deja orientat pe specialitate, deşi la un nivel de bază, RMO-ul e generalist, cu nuanţe de ATI, chirurgie.
    Logistic, RMO-ul lucrează cum am descris, în timp ce SHO-ul are program normal de lucru (de regulă 9-17 plus on-call), pe post permanent sau locum.
    Global, diferenţele majore sunt date de sistem: privat sau de stat. La stat este mai mult back-up, ai House Officers sub, Specialty Registrars deasupra.
    Poate cel mai important, SHO este un reper pe o cale care merge mai departe, RMO este un cul de sac profesional, care trebuie părăsit la un moment dat dacă vrei să avansezi în carieră.

  2. eu sunt anul 5 si imi doresc sa pot pleca imediat ce termin.trebuie sa dau rezidentiatul acolo?sau ce trebuie sa fac…sa stiu si eu de ce trebuie sa ma apuc.multumesc

  3. Buna,
    Sunt medic specialist in urgente ,(sunt nou pe forumul dvs.),in prezent lucrez intr-un compartiment de primiri urgente si as dori niste informatii si niste sfaturi referitor la urmatoarele chestiuni:
    1.ce diferente sunt intre sistemul de urgenta spitalicesc din U.K.(ma refer la A&E Department) si sistemul de urgenta spitalicesc de la noi (U.P.U./C.P.U.)
    2.in vederea unei aplicari pe un post in U.K.,ce imi recomandati pentru inceput,ca si o introducere in U.K.,in special in N.H.S. :sa aplic pe un post la A&E Department sau sa incep cu un post de R.M.O.(chiar daca e sub specialitatea mea)
    3.daca ar fi sa incep cu un post de R.M.O.,eu ca si specialist in urgente mai am nevoie sa fac cursurile de ALS si PALS ?(care se presupune ca le-am facut in rezidentiat)
    4.daca sunt medici urgentisti care au o experienta in A&E Department din U.K. ii rog sa ne impartaseasca din experienta lor
    Multumesc mult!

  4. @emergency:
    1. Nu mari. Organizarea lor e mai bună, există o presiune constantă de rezolvare a cazurilor în timp real. Folosesc sisteme computerizate pentru asta. Timpul petrecut de pacient în urgenţă nu trebuie să depăşească 4 ore. Relaţia cu specialităţile este mult mai bună, toată lumea trebuie să coopereze.
    Există unităţi cu diverse nume, în funcţie de spital, dar fac acelaşi lucru: A&E Department, Emergency, EAU (Emergency Admissions Unit) etc.
    Include urgenţe pediatrice, cel puţin în faza de triaj. Patologia este uşor mai largă faţă de cea de la noi, în sensul de mai multe accidente rutiere, abuz de droguri etc..
    Serviciul de ambulanţă (Paramedics) este legendar pentru eficienţă şi profesionalism, sunt chemaţi chiar şi la resuscitări intraspitaliceşti, plus ajută oricând la o intubaţie, o canulare venoasă dificilă etc..

    2. Dacă sunteţi un urgentist BUN şi experimentat şi vorbiţi o engleză peste medie (VORBIT, nu numai citit/scris), direct A&E, pe un post de FY sau SHO, pentru început. Altfel, pentru a vă face intrarea în UK, începeţi ca RMO. NHS-ul e extrem de vast şi „dur” profesional, mai ales în urgenţe.

    3. Dacă aţi făcut în rezidenţiat cursuri ACREDITATE de ERC, nu cu mai mult de 5 ani în urmă, nu cred că mai trebuie. Dacă nu, da. Toată lumea se stresează cu ALS/EPLS când întreabă de RMO. N-are rost. E o mică vacanţă extrem de utilă profesional în Polonia, pe care o plăteşti din primele salarii.

    4. Din experienţa mea ca şi SHO chirurgie în contact cu A&E, pot spune că departamentele de urgenţă sunt bine organizate, bine dotate, poate uşor sărace în personal (problemă generală în NHS, zic ei, deşi nu mie nu mi se pare), iar atmosfera de lucru e civilizată, cu toată încordarea. Şi aici asistentele şi relaţia cu ele sunt de extremă importanţă.

    Ca şi career choice pentru a emigra în Anglia aţi ales extrem de bine. Medicii juniori (FY, SHO) şi seniori (SpR, Consultant) în A&E sunt foarte căutaţi şi extrem de bine plătiţi ca locum. Un medic locum în A&E poate câştiga 40-70£ pe oră, în funcţie de grad (deci vreo trei salarii lunare de medic român într-un on-call de 12 ore). De asemenea, ca locum, flexibilitea e foarte mare, după ce aţi câştigat experienţă în UK şi NHS, puteţi lucra în România în continuare, făcând, de exemplu, weekenduri în UK. 1000£ într-un on-call de weekend pot permite liniştit supravieţuirea în România.
    Aveţi toate premisele reuşitei. Cu prudenţă şi răbdare, veţi avea succes.
    Numai bine.

  5. Buna,
    In primul rand multumesc pentru raspunsuri(si mai ales pentru promptitudine).Imi sunt de mare folos !
    In al doilea rand vreau sa va multumesc ,in numele tuturor colegilor,pentru ceea ce faceti.Informatiile sunt de un real folos pentru toti cei care vor sa practice medicina in U.K.
    Revenind la raspunsurile dvs.:
    1.spuneti ca timpul petrecut de pacient nu trebuie sa depaseasca 4 ore.Am auzit de „targetul ” acesta dar nu stiu exact la ce se refera:la timpul de asteptare al pacientului pana sa fie examinat sau la timpul in care are voie sa stea pacientul in departamentul de urgenta si in care trebuie sa se hotareasca destinatia lui(internare,transfer sau pleaca la domiciliu)
    -urgentele pediatrice se primesc in acelasi spatiu cu adultii?
    2.am fost contactat de o agentie de recrutare britanica ,GlobalMediRec,care cauta urgentisti cu experienta peste 3 ani pentru A&E Department,pe post de Middle Grade,salar aprox 55000 L/an.Ce stiti de firma asta? Ce inseamna Middle Grade,raportat la sistemul lor de specializare(ST1-ST8)? .Recunosc,engleza mea nu este peste medie.
    3.N-am auzit ca niste cursuri de ALS ,PALS,de la noi(RO) sa fie acreditate de ERC.
    4.Ca si medic locum cred ca poate fi vorba in cazul in care esti stabilit in U.K.Nu mi se pare o solutie sa faci naveta din RO in U.K.pentru locum.(cel putin pt. mine care sunt navetist in RO si mi-e suficient!)Sau se poarta chestia asta? Sunt curios sa aflu cum este.
    Toate cele bune!

  6. @emergency:
    1. 4 ore până la decizia destinaţiei, de la prezentare. În aceste trebuie să intre intre inclusiv consulturile de specialitate. Un pacient poate aştepta 3 ore jumătate după chirurg şi poate fi consultat în ultima jumătate de oră. De reţinut că e un target, se aşteaptă un procent mare de reuşită, niciodată nu e 100%. Din câte am văzut eu, urgenţele pediatrice se prezintă în aceeaşi unitate A&E, în încăperi speciale pentru copii (colorate, jucării etc., cu aparatură specială). Am impresia că sunt văzuţi de urgentişti „generalişti”. Fiind vorba de copii, oricum garda de pediatrie răspunde rapid.

    2. N-am auzit de agenţie, mi se pare mică. Middle-grade înseamnă de la ST3 în sus, inclusiv, adică Specialist Registrar (SpR, sau StR, mai nou) şi echivalente.

    3. e nevoie de cursuri acreditate de ERC.

    4. Locumingul se poartă pe scară largă, fiind o treabă specifică sistemelor foarte flexibile, cum sunt cele din UK şi SUA. Este un sistem paradoxal, deoarece sistemul plăteşte foarte mult pentru medicii suplinitori (locum), dar nu pregăteşte destul personal permanent. Marele avantaj al locumingului, mai mare decât cel financiar, este posibilitatea de a-ţi creea singur programul, e.g. decizi că vrei să lucrezi 2 săptămâni pe lună – aşa faci, sau că vrei să fii liber de Crăciun, sau că ai nevoie doar de bani de concediu şi lucrezi numai un weekend ca locum etc.. Există posturi de locum pe durată mare (3-6-12 luni) în acelaşi loc sau de câteva zile sau chiar ore. Poţi lucra pe rotaţie numai de gărzi sau program normal. Cum spuneam, flexibilitatea şi posibilitatea de a alege sunt marile avantaje.

    O mulţime de medici fac naveta din ţările de baştină pentru a lucra ca locum, ca şi în cazul RMO. Deplasarea cu trenul în UK are un singur dezavantaj: este relativ scumpă. În rest, infrastructura lor de transport e concepută pentru navetişti, ca şi frecvenţă a trenurilor şi confort.

    Bineînţeles, în cele din urmă fiecare preferă, la un moment dat, un anumit lifestyle profesional: permanent sau locum.

    Succes.

  7. @emergency:

    „In al doilea rand vreau sa va multumesc ,in numele tuturor colegilor,pentru ceea ce faceti.Informatiile sunt de un real folos pentru toti cei care vor sa practice medicina in U.K.”

    Am uitat să apreciez rândurile de mai sus. Mulţumesc pentru că aţi băgat de seamă. Singurul lucru pe care l-aş dori în schimb, din partea „tuturor colegilor” este un comportament civilizat şi profesionist odată ajunşi în străinătate. Avem şansa să schimbăm, fie şi numai în mică măsură, percepţia vestului asupra românilor. Încă nu suntem foarte cunoscuţi în UK, propun să facem o figură frumoasă, din toate punctele de vedere. Plus, încă mai sunt traumatizat de incredibila alienare a medicului în România, de vedetism şi reaua-voinţă legată de lucrul în echipă. În Anglia, munca în echipă este fundamentul, nici un „zeu” nu poate supravieţui fără suportul celorlalţi. Sub acest aspect sunt multe de învăţat aici. De aceea, în timpul liber, mă străduiesc să ofer aceste informaţii colegilor români, în speranţa că, atunci când mulţi dintre noi se vor întoarce, vor fi pregătiţi să schimbe starea de fapt. E aproape imposibil să schimbi o societate întreagă, însă corpul medical poate (şi va fi) reformat, mai ales cu sprijinul colegilor care se „aventurează” în alte ţări şi alte sisteme sanitare şi beneficiază astfel de o inestimabilă experienţă despre cum ar trebui să funcţioneze lucrurile şi în spitalele noastre.

  8. Buna,
    Multumesc de raspuns.
    Avand in vedere ca au un numar de prezentari la urgenta mult mai crescut ca la noi (cel putin asa am constatat din informatiile despre spitalele unde au oferte pentru urgentisti ,unde aveau peste 75.ooo-80.000 prezentari pe an,iar numarul prezentarilor la dep. de urgenta creste de la an la an)trebuie sa aiba o organizare foarte buna de si-au permis targetul acesta de 4 ore.Pe langa faptul ca au un personal mult mai numeros la Dep de Urgenta,care este reteta succesului lor ? protocoale foarte bine puse la punct si respectate ?,colaborarea f . buna cu specialistii din spital? sau poate toate la un loc ?
    toate cele bune!

  9. @emergency:
    Cred că munca în echipă, în primul rând. Încă n-am văzut „vedete”. Poate în spitalele universitare lononeze s-ar putea găsi, deşi foarte tare nu cred.

    Apoi, da, protocoalele. De asemenea, colaborarea cu specialităţile şi, mai ales, implicarea şi responsabilizarea specialităţilor, care, în cazul în care pacientul are nevoie de tratament în spital, sunt, de fapt, destinaţia finală şi n-au nicio scuză să lase această decizie de specialitate pe seama urgentistului.

    În plus, aparatul administrativ imens, de care toată lumea se plânge aici (birocraţia e cel puţin triplă faţă de România), funcţionează rezonabil, totuşi, adică mult mai eficace decât la noi. El oferă un suport logistic real clinicienilor.

    A nu se înţelege că medicina practicată aici e neapărat mai bună decât a noastră. Un bun clinician român poate face faţă cu succes. Dimpotrivă, există aici o tendinţă de a pune tratamentul simptomatic înaintea celui etiologic, o tendinţă de supra-diagnosticare, precum şi tendinţa la polipragmazie. De exemplu, oricărui pacient internat, în toate spitalele în care am fost, indiferent că se internează numai pentru investigaţii, apendicită sau proteză de şold, i se prescrie profilaxia trombozei venoase profunde (ciorapi de contenţie elastică şi heparină fracţionată), repet, indiferent de motivul internării. Mie unuia mi se pare uşor excesiv. Ideea este că nu trebuie să credem că aici avem de-a face cu o situaţie ideală.

    În fine, ca oriunde, sistemul are vârfuri şi medii (uscături încă n-am întâlnit).

  10. Buna,din nou,
    Referitor la lucrul in echipa la noi ,aveti perfecta dreptate! Nu suntem invatati sa lucram in echipa si parca nici nu vrem asta! De vina nu cred ca este corpul medical ,dezbinarea, vedetismul ,reaua-vointa de care spuneti sunt consecintele sistemului sanitar in care suntem nevoiti sa lucram. Cred ca este o reactie la bataia de joc la adresa intregului corp medical, pe care trebuie sa o induram in fiecare zi ,bataie de joc mentinuta prin vointa clasei politice care ,din pacate, ne conduce.Sincer,nu stiu cum se poate schimba situatia asta.Nu cred ca prin intoarcerea celor plecati afara ,prin exemplul lor se poate schimba un sistem .Sistemul trebuie schimbat de la varf,in totalitatea lui,prin asezarea corpului medical acolo unde merita,acolo unde e asezat in tarile civilizate,adica in elita societatii.Dar despre ce vorbim?! E suficient sa ne uitam cine e in fruntea tarii,cine ne conduce ,ca sa ne treaca orice speranta de schimbare.Poate sunt prea pesimist,dar asta simt acum. Nu as vrea sa iau speranta celor care mai cred ca in viitorul apropiat vor putea schimba ceva in sistemul nostru sanitar.
    Noapte buna!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *

Cod HTML permis: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <s> <strike> <strong>

Abonament la comentariile articolului   Abonament la toate comentariile